Hărți mute ale României, de printat
Hărți fără denumiri pentru teste, teme și recapitulări la geografie: conturul țării, județele, râurile și relieful. Fiecare se descarcă în PDF (pentru imprimantă), PNG și, acolo unde este desen vectorial, SVG. Pentru testele cu hărți numerotate, lista numerelor este mai jos.
Hărțile disponibile
Toate hărțile sunt desenate pe aceeași suprafață, deci se pot suprapune: conturul de la prima se potrivește peste județele de la a doua, peste râurile de pe harta râurilor și peste relieful de pe harta fizică. Formatul este orizontal, proporțional cu o coală A4, iar PDF-ul se imprimă fără margini ciudate, la dimensiunea paginii.
-
Harta mută a României (contur)
Doar conturul țării, cu vecinii în gri.
-
Harta județelor, fără denumiri
Granițele județelor, fără nume.
-
Harta județelor, numerotată
Județele numerotate alfabetic, 1–42, pentru exerciții.
-
Harta județelor, cu reședințe
Județe cu nume și reședințe de județ.
-
Harta râurilor, fără denumiri
Principalele râuri ale țării, fără nume, pentru teste.
-
Harta râurilor, cu denumiri
Principalele râuri, cu numele scrise pe hartă.
-
Harta fizică mută a României
Relief colorat pe altitudini, cu râurile, fără nume.
-
Harta fizică a României
Relief, râuri, unități de relief și principalele vârfuri, cu denumiri.
Cum se folosesc la clasă
Harta fără nume se potrivește pentru trei feluri de exerciții. Elevii pot completa denumirile județelor sau ale reședințelor, pot colora regiunile istorice sau pot trasa pe ea un traseu. Varianta numerotată este făcută pentru testele rapide: profesorul cere numele județului de la numărul 17, iar elevul îl scrie pe foaie, fără să aibă nevoie de spațiu pe hartă pentru text.
Pentru verificare, harta cu reședințe arată răspunsurile, iar tabelul de mai jos leagă fiecare număr de județ. Numerele sunt date în ordine alfabetică, deci nu urmează o regiune sau o altă clasificare; astfel, cine memorează hărțile învață județele, nu ordinea unei liste.
Numerele județelor
Cele 41 de județe și municipiul București sunt numerotate alfabetic, după denumire, fără diacritice la sortare. Fiecare nume duce la pagina județului, cu harta, vecinii și orașele lui.
| Nr. | Județul | Reședința |
|---|---|---|
| 1 | Alba | Alba Iulia |
| 2 | Arad | Arad |
| 3 | Argeș | Pitești |
| 4 | Bacău | Bacău |
| 5 | Bihor | Oradea |
| 6 | Bistrița-Năsăud | Bistrița |
| 7 | Botoșani | Botoșani |
| 8 | Brăila | Brăila |
| 9 | Brașov | Brașov |
| 10 | Municipiul București | București |
| 11 | Buzău | Buzău |
| 12 | Călărași | Călărași |
| 13 | Caraș-Severin | Reșița |
| 14 | Cluj | Cluj-Napoca |
| 15 | Constanța | Constanța |
| 16 | Covasna | Sfântu Gheorghe |
| 17 | Dâmbovița | Târgoviște |
| 18 | Dolj | Craiova |
| 19 | Galați | Galați |
| 20 | Giurgiu | Giurgiu |
| 21 | Gorj | Târgu Jiu |
| Nr. | Județul | Reședința |
|---|---|---|
| 22 | Harghita | Miercurea Ciuc |
| 23 | Hunedoara | Deva |
| 24 | Ialomița | Slobozia |
| 25 | Iași | Iași |
| 26 | Ilfov | București |
| 27 | Maramureș | Baia Mare |
| 28 | Mehedinți | Drobeta-Turnu Severin |
| 29 | Mureș | Târgu Mureș |
| 30 | Neamț | Piatra-Neamț |
| 31 | Olt | Slatina |
| 32 | Prahova | Ploiești |
| 33 | Sălaj | Zalău |
| 34 | Satu Mare | Satu Mare |
| 35 | Sibiu | Sibiu |
| 36 | Suceava | Suceava |
| 37 | Teleorman | Alexandria |
| 38 | Timiș | Timișoara |
| 39 | Tulcea | Tulcea |
| 40 | Vâlcea | Râmnicu Vâlcea |
| 41 | Vaslui | Vaslui |
| 42 | Vrancea | Focșani |
Despre fișiere și surse
PDF-ul este cel mai potrivit pentru imprimantă, PNG-ul pentru a fi inserat într-un document sau o prezentare, iar SVG-ul pentru cine vrea să modifice harta, de exemplu să adauge propriile semne sau să coloreze județele într-un program de desen. Hărțile fizice sunt imagini cu relief, deci nu au variantă SVG editabilă; hărțile râurilor au SVG, în care râurile sunt linii separate.
Granițele provin din setul Natural Earth, care este în domeniul public, iar reședințele din Wikidata, sub licență CC0. Relieful este calculat din plăcile de altitudine Terrarium, puse la dispoziție prin AWS Open Data, care combină date SRTM, NED și GMTED. Traseele râurilor vin din OpenStreetMap (© OpenStreetMap contributors, licența ODbL), iar brațele Dunării din Natural Earth. Din cauza acestor surse, unele râuri mici sau tronsoane scurte lipsesc, iar Trotușul nu apare. Conturile sunt simplificate, deci nu sunt potrivite pentru măsurători, ci pentru învățat și pentru orientare. Hărțile se pot folosi liber la școală, acasă și în materiale didactice.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă hartă mută?
O hartă mută nu are denumirile scrise pe ea. Conține doar contururi, granițe sau relief, iar elevul trebuie să completeze numele sau să recunoască singur zonele.
În ce format se printează cel mai bine?
PDF-ul. Este făcut în proporțiile unei coli A4 orizontale și se imprimă fără să fie nevoie de ajustări. Pentru culori mai curate la harta fizică, se alege opțiunea de calitate bună din imprimantă.
Pot colora județele singur?
Da. Varianta SVG se deschide în orice program de desen vectorial, iar fiecare județ este o formă separată, deci poate fi colorat sau marcat.
De ce relieful este fără nume?
Pentru că harta este făcută pentru teste: cine învață trebuie să recunoască Carpații, Câmpia Română sau Podișul Transilvaniei singur. Pentru denumiri, se folosește harta cu județe și, în paginile fiecărui județ, descrierea zonei.